Ce este partajul ?
Partajul este o operațiune juridică prin intermediul căreia un bun ori mai multe bunuri care au mai mulți proprietari se împart între aceștia. Partajul poate fi în două feluri: partaj voluntar și partaj judiciar. În principiu, atunci când discutăm despre partaj, ne gândim la situația soților care trebuie să-și împartă bunurile după ce aceștia au divorțat, însă această instituție își găsește aplicabilitatea și alte situații, cum ar fi în cazul moștenirii ori dacă mai multe persoane dețin un bun împreună. Sediul materiei care reglementează această procedură este Codul Civil, însă există și câteva reglementări pe care le regăsim în Codul de Procedură Civilă.
Partajul voluntar
Partajul voluntar este cel care se realizează prin învoiala părților. Spre deosebire de partajul judiciar, partajul voluntar nu presupune o procedură complicată, acesta putând fi realizat în fața unui notar public. Cu alte cuvinte, prin încheierea unui simplu contract, bunurile care sunt bunuri comune, devin bunuri proprii ale unui singur proprietar. Printre avantajele acestei proceduri se numără și costurile reduse, dar și timpul scurt în care procedura este finalizată.
Partajul judiciar
Cu privire la partajul judiciar, primul aspect pe care trebuie să-l precizăm este faptul că trebuie introdusă o cerere de chemare în judecată. Cererea trebuie să cuprindă, pe lângă dispozițiile art. 194 din Codul de procedură civilă, informații legate de persoanele între care partajul urmează a fi făcut, titlul pe baza căruia acesta este cerut, bunurile care sunt supuse partajului, inclusiv valoarea lor, locul în care acestea sunt situate, dar și persoana care le administrează ori care le deține.
În cadrul partajului judiciar, judecătorul va trebui să stabilească care sunt bunurile ce vor împărțite, calitatea de coproprietar, cota-parte pe care fiecare coproprietar o deține, dar și creanțele care se nasc din starea de proprietate comună. În situația în care este supus partajului judiciar o moștenire, vor fi stabilite inclusiv datoriile care vor fi transmise prin moștenire, datoriile pe care le au comoștenitorii față de defunct, dar și sarcinile moștenirii (cheltuielile de înmormântare, cheltuielile ocazionate de administrarea și lichidarea moștenirii și așa mai departe).
Cum sunt împărțite bunurile?
În principiu, bunurile vor împărțite în natura, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. În schimb, atunci când nu poate fi împărțit bunul în natura, acesta va fi atribuit, fie unuia din coproprietari, fie mai multora dintre ei, în schimbul unei sume de bani denumite în drept sultă. O altă soluție este aceea ca bunul să fie scos la vânzare, iar prețul obținut să fie împărțit între coproprietari. Dacă vânzarea nu poate fi stabilită de către aceștia din cauza neînțelegerilor existente, bunul poate fi valorificat în cadrul unei licitații publice, urmând ca prețul să fie distribuit în funcție de cota-parte a fiecăruia.
Durata unui proces de partaj judiciar
Partajul judiciar, așa cum am arătat deja, este o procedură destul de complexă. Deși este greu de stabilit cu exactitate cât ar putea să dureze un astfel de proces, trebuie să avem în vedere faptul că acesta este influențat în mod direct de câteva aspecte: interesul pe care îl acordă părțile; numărul de bunuri care sunt supuse împărțirii; necesitatea efectuării unor expertize și așa mai departe. Indiferent de durată, este important să ai lângă tine un avocat cu experiență care să te ghideze și care să se asigure că tu vei fi reprezentat în cel mai profesionist mod.
Care sunt taxele de timbru pentru cererile în materia partajului?
Atunci când discutăm despre taxele de timbru în materia cererilor pentru partajul judiciar, trebuie să avem în vedere prevederile Ordonanței de Urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Așadar, potrivit art. 5 alin. (1), vom avea în vedere următoarele: stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora; stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar – 5 lei pentru fiecare coproprietar; creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită; cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită; cererea de reducțiuni a liberalităților excesive – 3% din valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților; cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile. Cu toate acestea, conform alin. (2) al aceluiași articol, „Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile”. Trebuie precizat și faptul că există posibilitatea ca părțile să fie scutite de plata taxelor de timbru, în cazul în care este formulată o cerere privind acordarea ajutorului public judiciar.
Indiferent că alegeți partajul voluntar ori cel judiciar, asistența din partea unui avocat este o componentă deosebit de importantă în cadrul acestor proceduri. La Laurențiu-Mihai Law Office te putem ajuta cu sfaturi referitoare la procedura care se potrivește cel mai bine problemei tale. De asemenea, vă punem la dispoziție o paletă largă de servicii care includ redactarea și depunerea documentelor necesare, calculul taxei de timbru pe care trebuie să o achitați, ajutor cu privire la administrarea de probe și așa mai departe.
Kommentare